Publicata in: MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 4 decembrie 2000

In temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei si ale art. 89 lit. p) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

ART. 1

Scopul prezentei ordonante de urgenta il constituie garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare durabila.

ART. 2

(1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza:

a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice pe teritoriul Romaniei;

b) mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna salbatica;

c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, pentru conservarea si utilizarea durabila a acestora;

d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora si fauna salbatica si alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare si utilizare durabila;

e) constituirea, organizarea si extinderea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si reglementarea regimului acesteia;

f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de instituire a regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale patrimoniului natural;

g) masurile pentru ocrotirea si conservarea speciilor de animale si plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural-istoric si de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic si a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente in perimetrele ariilor naturale protejate si/sau in afara acestora;

h) responsabilitatile si atributiile pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

(2) Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile, in conditiile legii, prevederile tratatelor, conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte.

ART. 3

Nu fac obiectul reglementarii prezentei ordonante de urgenta:

a) parcurile si gradinile publice sau private de agrement, cu exceptia cazurilor in care acestea au elemente si bunuri cu valoare de patrimoniu natural;

b) rezervatiile semincere agricole si silvice cu scop productiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale terestre si acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale si animale in scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si productie, precum si altele asemenea, organizate si gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu exceptia cazurilor in care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;

c) gradinile botanice, parcurile dendrologice, gradinile zoologice, acvariile, terariile, cu exceptia cazurilor in care acestea detin specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de protectie si conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;

d) colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritatile stiintifice competente;

e) zonele de protectie speciala - sanitara, hidrologica, hidrogeologica si altele asemenea - cu perimetre delimitate si gestionate ca zone de protectie speciala pentru diverse obiective, potrivit unor reglementari speciale, cu exceptia cazurilor in care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural.

ART. 4

In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii de mai jos au urmatorul inteles:

a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, avand calitatea intrinseca de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia;

b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural a caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa si cultural-istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare;

c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabila in beneficiul generatiilor prezente si viitoare;

d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita;

e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;

f) arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

g) arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

h) conservare in situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural in mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie;

i) conservare ex situ - ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural in afara mediului lor natural de geneza, existenta si evolutie;

j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice;

k) zona de protectie - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinata sa previna impactul activitatilor antropice asupra acelui bun;

l) reteaua nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;

m) reteaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, impreuna cu coridoarele ecologice;

n) reteaua ecologica EMERALD - reteaua europeana de arii de interes conservativ special, creata in baza Conventiei privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;

o) reteaua ecologica NATURA 2000 - reteaua ecologica de arii naturale protejate constand in arii de protectie speciala si arii speciale de conservare, instituita prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice;

p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de masuri care se pun in aplicare pentru asigurarea regimului special de protectie si conservare instituit conform dispozitiilor legale;

q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice;

r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa; sau (iii) reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica;

s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a carui conservare exista o responsabilitate deosebita;

s) stare de conservare favorabila a unui habitat - se considera atunci cand: (i) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere; (ii) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung; si (iii) speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila;

t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in orice stadiu al ciclului biologic;

t) stare de conservare favorabila a unei specii - starea in care: (i) specia se mentine si este susceptibila sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; (ii) aria sa de repartitie naturala nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitor; (iii) exista un habitat destul de intins pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung;

u) specie amenintata - specie periclitata, vulnerabila sau rara;

v) specie prioritara - specie periclitata si/sau endemica pentru a carei conservare sunt necesare masuri urgente;

x) specie de interes comunitar - specie care pe teritoriul Uniunii Europene este periclitata, vulnerabila, rara sau endemica.

ART. 5

(1) Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferentiat de ocrotire, conservare si utilizare, potrivit urmatoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) categorii stabilite la nivel national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale si parcuri naturale;

b) categorii stabilite prin reglementari internationale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica.

(2) Scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1), sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezenta ordonanta de urgenta.

(3) Prin realizarea prevederilor alin. (1) si (2) se asigura regimul corespunzator de ocrotire, conservare si utilizare pentru:

a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spatiului biogeografic national, cu diversitatea biologica floristica si faunistica specifica, incluzand zone marine, de litoral si de coasta, zone de campie, de deal si de munte, zone umede, aride si zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca si lacuri naturale, asigurandu-se protectia si conservarea patrimoniului natural floristic si faunistic, de resurse genetice vegetale si animale si mentinerea echilibrului ecologic;

b) habitatele terestre, acvatice si/sau subterane in care traiesc permanent sau temporar specii de plante si/sau animale salbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare stiintifica si ecologica deosebita, precum si pentru acele habitate in care exista si alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita masuri de ocrotire si conservare in situ;

c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, stiintific, educational, sanogen si recreativ;

d) suprafetele din arealele agricole care conserva si/sau pot reface diversitatea biologica specifica, cu resurse genetice vegetale si animale de importanta ecologica, pedogenetica, economica si stiintifica, pentru ameliorarea speciilor cultivate si domestice, precum si pentru dezvoltarea biotehnologiilor;

e) elementele si formatiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice si altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;

f) tipurile de habitate naturale, precum si pentru speciile de plante si animale de interes comunitar, prevazute in anexele nr. 2-5 la prezenta ordonanta de urgenta.

(4) Categoriile de arii naturale protejate, prevazute la alin. (1), se pot modifica si completa prin hotarare a Guvernului la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane, luandu-se in considerare recomandarile organizatiilor internationale autorizate, precum si criteriile pentru selectarea siturilor de importanta comunitara, prevazute in anexa nr. 7 la prezenta ordonanta de urgenta.

ART. 6

(1) Suprafetele terestre si acvatice care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta apartin domeniului public si care, prin valoarea patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier si de alta natura, necesita instituirea regimului de rezervatie stiintifica raman in proprietate publica si dobandesc regimul de protectie, potrivit procedurii prevazute la art. 8.

(2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa puna sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, pana la indeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protectie si conservare, in conformitate cu prevederile art. 8.

(3) Instituirea regimului de arie naturala protejata si de zona de protectie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, este prioritara in raport cu orice alte interese, cu exceptia celor care privesc:

a) asigurarea securitatii nationale;

b) asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor;

c) prevenirea unor catastrofe naturale.

(4) Marimea suprafetei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare si utilizare, in conformitate cu prevederile art. 5, se stabileste pe baza de studii de fundamentare stiintifica, care se elaboreaza de institutiile stiintifice de specialitate.

ART. 7

Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinator, iar respectarea acestuia este obligatorie in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, precum si cu alte dispozitii legale in materie.

ART. 8

(1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:

a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei;

b) prin hotarare a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale, zone umede de importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;

c) prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafete terestre sau acvatice care apartin domeniului public de interes judetean sau local, precum si pentru cele situate pe suprafete aflate in proprietate privata.

(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se pot face din initiativa:

a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, Academiei Romane si autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;

b) altor autoritati publice centrale care au in administrare suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

c) regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale care au in administrare sau in gestiune, prin concesionare, suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

d) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;

e) forurilor si institutiilor stiintifice de ramura, universitatilor si altor institutii de invatamant si muzeelor;

f) organizatiilor neguvernamentale si persoanelor fizice.

(3) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) se pot face din initiativa:

a) presedintilor consiliilor judetene sau primarilor;

b) autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;

c) institutiilor stiintifice, de invatamant locale si muzeelor;

d) organizatiilor neguvernamentale locale si persoanelor fizice;

e) proprietarilor de terenuri.

(4) Zonele si siturile naturale care intrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanta internationala, rezervatie a biosferei, arie speciala de conservare si arie de protectie speciala avifaunistica dobandesc acest regim conform procedurii prevazute la art. 8 alin. (1) lit. a) si b), sub rezerva recunoasterii lor de catre organismele internationale autorizate.

(5) La promovarea actelor normative pentru ariile naturale protejate prevazute la art. 8 avizele autoritatilor administratiei publice centrale care administreaza suprafetele terestre si acvatice din domeniul public de interes national au caracter consultativ.

(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentatii stiintifice care se avizeaza de Academia Romana si se inainteaza la consiliile judetene sau locale, dupa caz, in vederea analizei si luarii hotararii de declarare.

(7) Hotararile consiliilor judetene sau locale de declarare a unor arii naturale protejate se comunica autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului, precum si Academiei Romane si se publica, in conditiile legii.

ART. 9

Pentru luarea de urgenta a masurilor de protectie si conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevazute la art. 5 alin. (1) se poate institui, cu caracter provizoriu, in baza documentatiei avizate de Academia Romana, prin ordin al conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pana la declarare conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

ART. 10

Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua in considerare interesele comunitatilor locale, facilitandu-se participarea localnicilor la aplicarea masurilor de protectie, conservare si utilizare durabila a resurselor naturale, incurajandu-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale in valorificarea acestor resurse, in beneficiul comunitatilor locale.

ART. 11

Documentatia necesara in vederea instituirii regimului special de arie naturala protejata trebuie sa cuprinda:

a) studiul de fundamentare stiintifica;

b) harta topografica, cu limitele ariei naturale protejate;

c) suprafata si situatia juridica a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora;

d) avizul Academiei Romane.

ART. 12

Pana la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale protejate detinatorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia terenurilor, vor aplica si vor respecta masurile de ocrotire, conservare si utilizare stabilite de autoritatile pentru protectia mediului, in conditiile prezentei ordonante de urgenta.

ART. 13

Rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele naturii, rezervatiile naturale si parcurile naturale, precum si celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de ocrotire si conservare dobandit pana la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice centrale sau locale, isi pastreaza regimul stabilit, urmand sa fie reincadrate in categoriile prevazute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane.

ART. 14

(1) Ariile naturale protejate si zonele de protectie vor fi evidentiate in mod obligatoriu in planurile nationale, zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism.

(2) In perimetrele ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora, precum si a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie si conservare este interzisa orice lucrare sau activitate susceptibila sa genereze un impact negativ asupra acestora.

ART. 15

Sunt ocrotite si se conserva totodata in regim de protectie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia malurilor si a luncilor din lungul raurilor si de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale, vegetatia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetatia naturala din lungul cailor de comunicatie rutiera si feroviara, fiind interzise orice lucrare si actiune care le afecteaza integritatea, cu exceptia cazurilor temeinic justificate si aprobate de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

ART. 16

(1) Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite in anexa nr. 1, constituie reteaua nationala de arii naturale protejate.

(2) Coordonarea managementului retelei nationale de arii naturale protejate este in responsabilitatea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, a Academiei Romane, precum si a Comitetului National "Om-Biosfera", potrivit atributiilor pe care le au, in conformitate cu prevederile art. 39.

ART. 17

Responsabilitatile pentru stabilirea modalitatilor de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protectie si conservare, revin dupa cum urmeaza:

a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, impreuna cu Academia Romana, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau prin alte acte normative adoptate de Guvern;

b) autoritatilor administratiei publice judetene sau locale, pentru ariile naturale protejate declarate prin hotarari ale acestora.

ART. 18

(1) Modalitatile de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protectie si conservare se stabilesc avandu-se in vedere:

a) categoria ariei naturale protejate si regimul de management al acesteia;

b) intinderea ariei naturale protejate si regimul de proprietate al terenurilor si bunurilor incluse in perimetrul acesteia;

c) posibilitatile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea personalului si a mijloacelor necesare pentru buna administrare;

d) capacitatile si interesul unor foruri stiintifice, universitati, institutii de cercetare si invatamant din sectorul public si privat, organizatii profesionale guvernamentale si neguvernamentale de a-si asuma responsabilitatile de administrare a unor categorii de arii naturale protejate, cu asigurarea resurselor necesare, financiare si de personal, sub controlul autoritatilor nationale responsabile.

(2) Administrarea ariilor naturale protejate si a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protectie si conservare se poate face prin:

a) structuri de administrare special constituite;

b) regii autonome, companii si societati nationale si comerciale, autoritati ale administratiei publice locale, servicii descentralizate ale administratiei publice centrale;

c) institutii stiintifice, de cercetare si de invatamant din sectorul public si privat, muzee, organizatii neguvernamentale, constituite potrivit legii;

d) persoane fizice cu calitatea de custode, in conditiile art. 20.

(3) Structurile de administrare special constituite se asigura, in mod obligatoriu, pentru rezervatiile biosferei, parcurile nationale, parcurile naturale si, dupa caz, pentru zonele umede de importanta internationala.

(4) Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:

a) administratii proprii, cu personal calificat, special angajat, care asigura administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management si regulamentelor de organizare si functionare, aprobate de autoritatea centrala pentru protectia mediului;

b) consilii consultative de administrare, organizate pe langa administratiile proprii, alcatuite din reprezentanti ai institutiilor, organizatiilor economice, autoritatilor si comunitatilor locale care detin cu orice titlu suprafete in perimetrul ariei naturale respective si care sunt implicate si interesate in aplicarea masurilor de protectie, conservare si dezvoltare durabila a zonei.

(5) Administratiile proprii, cu personal calificat, special angajat se numesc:

a) de autoritatea centrala pentru protectia mediului, in cazurile in care acestea ii sunt direct subordonate, fiind finantate de la bugetul de stat in cadrul numarului total de posturi stabilit pentru autoritatea centrala pentru protectia mediului si serviciile sale descentralizate, in limita alocatiilor bugetare aprobate pentru aceasta autoritate;

b) de organizatiile economice carora li se atribuie dreptul de a administra o arie naturala protejata si care consimt sa asigure din surse proprii mijloacele financiare si tehnice necesare pentru buna administrare, potrivit planului de management aprobat de autoritatea centrala pentru protectia mediului.

(6) Consiliile consultative de administrare se organizeaza sub indrumarea autoritatii centrale pentru protectia mediului, care le aproba componenta si atributiile.

(7) Ariile naturale protejate, a caror administrare se realizeaza prin structuri de administrare special constituite, potrivit alin. (4), vor fi indrumate si supravegheate de cate un consiliu stiintific.

(8) Consiliile stiintifice se propun de Academia Romana si se aproba de conducerea autoritatii centrale pentru protectia mediului.

(9) Consiliile stiintifice evalueaza modul in care sunt aplicate masurile prevazute in planurile de management si prezinta, anual sau ori de cate ori este necesar, Academiei Romane si autoritatii centrale pentru protectia mediului rapoarte cuprinzand constatari, propuneri si recomandari.

(10) In cazurile rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale, monumentelor naturii, rezervatiilor peisagistice, ariilor speciale de conservare, ariilor de protectie speciala avifaunistica si celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, care nu sunt cuprinse in perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor nationale si parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalitatile prevazute la alin. (2) lit. b), c) si d), pe baza de conventii incheiate, dupa caz, cu autoritatea centrala pentru protectia mediului, Academia Romana si autoritatile administratiei publice locale.

(11) In situatiile in care in aceeasi zona exista arii naturale protejate si alte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, administrarea lor se poate asigura de un singur organ de administrare, in subordinea directa a agentiei teritoriale pentru protectia mediului.

ART. 19

(1) Planurile de management al ariilor naturale protejate se elaboreaza de administratiile ariilor naturale protejate, astfel cum sunt stabilite la art. 18 alin. (4), cu sprijinul consiliilor stiintifice, si se aproba de autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane.

(2) Respectarea planurilor de management este obligatorie pentru administratiile ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau desfasoara activitati in perimetrul ariei naturale protejate.

ART. 20

(1) Pentru supravegherea unor arii naturale protejate si bunuri ale patrimoniului natural aflate sub regim special de protectie si conservare, care apartin domeniului public si nu necesita structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode.

(2) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice, muzee, scoli, universitati, autoritati locale, organizatii neguvernamentale, cluburi speologice, cluburi de turism si altele asemenea, care au calificarea, instruirea si mijloacele necesare pentru a aplica masurile de ocrotire si conservare a bunurilor incredintate.

(3) Calitatea de custode se stabileste prin incheierea de conventii intre parti, conform legii, in care se stipuleaza obligatiile si drepturile acestora. Conventia de custodie si legitimatia de custode reprezinta documente valabile in fata autoritatilor publice si a altor persoane interesate.

(4) Pentru ariile naturale protejate ce intra in componenta Retelei nationale de arii naturale protejate modalitatea incheierii conventiilor si eliberarea legitimatiilor de custode sunt in competenta de reglementare a autoritatii centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane.

(5) Controlul activitatii custozilor intra in atributiile autoritatii cu care s-a incheiat conventia de custodie.

(6) Pentru activitati meritorii custozii pot fi recompensati si pot primi distinctii din partea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si a Academiei Romane, in conditiile legii.

ART. 21

Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente in situ, detinute in regim de proprietate privata, sunt ocrotite si se conserva de proprietarii lor, cu respectarea drepturilor si obligatiilor legale. Daca proprietarul nu consimte sau, desi consimte, nu respecta masurile speciale de ocrotire si conservare stabilite de autoritatea de mediu ori nu are capacitatea de a realiza aceste masuri, autoritatea centrala pentru protectia mediului, prin imputernicitii sai, va solicita, in conditiile legii, masura indisponibilizarii provizorii sau, dupa caz, definitive, in vederea instituirii unei administrari speciale asupra bunurilor in cauza. In aceste conditii autoritatea publica centrala pentru protectia mediului va inainta instantei judecatoresti competente cu solutionarea cererii propuneri concrete privind regimul special de administrare a bunurilor.

ART. 22

(1) Constructiile, dotarile si alte amenajari existente in perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investitii publice pe terenuri ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activitatilor administrative si stiintifice ale celor care le asigura managementul, precum si altor activitati in legatura cu buna administrare.

(2) In toate situatiile in care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele mentionate la alin. (1).

(3) In ariile protejate in care este permis ecoturismul constructiile, dotarile si amenajarile mentionate la alin. (1) pot fi destinate si acestui scop, precum si activitatilor de educatie si instructie ecologica ce se cu organizeaza in cooperare cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale angajate in activitati de ocrotire si educatie ecologica.

ART. 23

(1) Pentru completarea resurselor financiare necesare pentru buna administrare a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management, administratiile acestora pot institui un sistem de tarife, ce se aproba de autoritatea centrala pentru protectia mediului sau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale.

(2) Tarifele se platesc de persoanele fizice si juridice care beneficiaza de bunurile, serviciile si activitatile specifice desfasurate in ariile naturale protejate.

(3) Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor utiliza de catre administratiile ariilor naturale protejate, exclusiv pentru administrarea si protejarea bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonante de urgenta.

(4) Cuantumul tarifelor se stabileste de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 24

Pentru unele bunuri floristice si faunistice ale patrimoniului natural, existente in gradini si parcuri naturale, gradini zoologice, precum si in colectii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic si de alta natura, masurile necesare de protectie si conservare vor fi luate de administratorii sau detinatorii acestora.

ART. 25

(1) Ocrotirea si conservarea habitatelor naturale si seminaturale, terestre, acvatice si subterane de interes comunitar, existente pe teritoriul Romaniei si prevazute in anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale de conservare.

(2) Ocrotirea speciilor de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane de interes comunitar, prevazute in anexa nr. 3, se face prin declararea de arii speciale de conservare si de arii de protectie speciala avifaunistica.

ART. 26

Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, care se afla sub regim strict de protectie, inclusiv cele prevazute in anexa nr. 4, precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise:

a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare;

b) perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;

c) distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor din natura;

d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna;

e) recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale;

f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop fara autorizatia autoritatii de mediu competente.

ART. 27

Valorificarea plantelor si animalelor salbatice apartinand speciilor prevazute in anexa nr. 5, precum si a altor specii cu acelasi regim de protectie se va face in conditii compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila, luandu-se, dupa caz, urmatoarele masuri:

a) reglementarea accesului in anumite zone si/sau anumite perioade;

b) interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si capturarii anumitor specii;

c) reglementarea perioadelor, a modurilor si a mijloacelor de recoltare/capturare, in conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezenta ordonanta de urgenta;

d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturarii plantelor si animalelor salbatice in scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;

e) incurajarea cultivarii si cresterii in captivitate a speciilor de flora si fauna salbatica de interes economic, in vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale.

ART. 28

(1) De la prevederile art. 26 si 27 se poate deroga numai in urmatoarele situatii:

a) in interesul protejarii faunei si florei salbatice si al conservarii habitatelor naturale;

b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, in special culturilor, animalelor domestice, padurilor, pescariilor, apelor si altor bunuri;

c) in interesul sanatatii si securitatii publice;

d) in scopul cercetarii stiintifice si invatamantului;

e) in scopul repopularilor si reintroducerii acestor specii.

(2) Derogarile se aproba de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane, cu conditia sa nu existe o alternativa acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie in detrimentul mentinerii populatiilor speciilor respective intr-o stare de conservare favorabila in arealul lor natural.

ART. 29

Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile si altele, se conserva in cadrul ariilor naturale protejate existente sau in cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzator delimitate si puse sub regim special de protectie, potrivit prevederilor art. 8.

ART. 30

(1) Bunurile patrimoniului natural existente in situ in afara perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati si altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protectie corespunzatoare ca intindere scopului de conservare a bunurilor naturale.

(2) Pentru pesteri zona de protectie se poate referi la o zona restransa in jurul intrarii in pestera si la o zona reprezentata de protectia integrala sau partiala a pesterii la suprafata terenului.

ART. 31

(1) Bunurile patrimoniului geologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, in conditiile legii, bunuri proprietate publica.

(2) Pesterile cu speleogene, speleoteme, minerale, acumulari de sediment, acumulari de apa, depozite paleontologice si arheologice, formele de viata specifice, se clasifica dupa cum urmeaza:

a) clasa A - cuprinde pesteri de valoare stiintifica sau peisagistica exceptionala, inca neafectate de interventia omului si care reclama masuri stricte de protectie si conservare;

b) clasa B - cuprinde pesteri importante prin marime, amplasare geografica, raritatea resurselor si prin potential;

c) clasa C - cuprinde pesterile care nu intrunesc conditiile pentru a fi incluse in clasele A si B.

(3) Evidenta pesterilor din clasele A, B si C se va tine de Academia Romana, care va intocmi catalogul acestora, luand in considerare propunerile facute de persoane fizice sau juridice, pe baza de referate de specialitate.

(4) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajari sau modificari a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetarii stiintifice sau turismului ecologic pe baza de autorizatii si in limitele stabilite prin regulamentele si planurile de management.

(5) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, cercetarii stiintifice sau turismului ecologic pe baza autorizatiilor emise de Academia Romana. De asemenea, ele pot face obiectul unor valorificari economice si sociale, precum turismul, captarea apei subterane, speoterapia si alte utilizari similare care nu afecteaza mediul natural al pesterii.

(6) Pesterile din clasa B pot fi date in custodie persoanelor fizice sau juridice in conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.

(7) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea si conservarea patrimoniului speologic, precum si elaborarea si controlul masurilor de ocrotire si conservare a patrimoniului speologic sunt in competenta Academiei Romane si a autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului.

ART. 32

In scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:

a) distrugerea sau degradarea speleotemelor, speleogenelor, a altor resurse ale pesterii si efectuarea de sapaturi;

b) colectarile de fauna, fosile sau obiecte de interes arheologic, efectuate fara autorizatie in pesteri;

c) patrunderea intr-o pestera inchisa prin fortarea intrarii;

d) desfasurarea neautorizata a activitatilor turistice, sportive, culturale sau economice in pesterile din clasele A si B;

e) dislocarea, vanzarea, cumpararea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor;

f) depozitarea oricaror deseuri, materiale, substante, cadavre de animale in pesteri ori avene;

g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul pesterilor;

h) efectuarea neautorizata, in perimetrul de la suprafata sau in apropierea intrarii unei pesteri protejate, a unor lucrari cum ar fi derocari, defrisari, baraje, explozii, constructii.

ART. 33

(1) Academia Romana are competenta sa elibereze autorizatii pentru:

a) activitati stiintifice, de explorare sau turistice, cu caracter limitativ, in pesteri din clasa A;

b) activitati stiintifice, de explorare, economice si sociale, cu caracter temporar sau permanent, in pesteri din clasa B;

c) sapaturi si colectari din pesteri;

d) lucrari la intrarea sau deasupra unor pesteri protejate.

(2) Autorizatia se elibereaza pe baza unei cereri care va contine precizari privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garantiile actiunii si se va retrage in cazul in care conditiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.

ART. 34

(1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.

(2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea si conservarea patrimoniului geologic, precum si elaborarea si controlul masurilor de ocrotire si conservare a patrimoniului geologic, supravegherea si controlul ariilor protejate de interes geologic sunt in competenta Academiei Romane si a autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului.

(3) Instituirea regimului special de protectie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face in conformitate cu prevederile art. 8.

ART. 35

Pntru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:

a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fara acordul celui care o administreaza;

c) intrarea in perimetrul protejat fara permisul de acces eliberat de cel care il administreaza;

d) instrainarea din proprietate publica a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic.

ART. 36

In cadrul santierelor de exploatare managerul acestora va desemna persoane de specialitate sau custozi, dupa caz, care sa vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurandu-se astfel:

a) supravegherea permanenta a zonelor de extractie si conservarea materialului de provenienta paleobiologica sau minerala;

b) avertizarea lucratorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior inregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;

c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobandi regim de protectie speciala;

d) conservarea colectiilor de bunuri geologice de provenienta locala;

e) colaborarea cu conducerea santierului si cu autoritatile locale;

f) intocmirea de rapoarte periodice asupra activitatii de conservare, care se inainteaza Academiei Romane si autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului.

ART. 37

(1) Florile de mina si fosilele de plante si animale vertebrate si nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.

(2) Comercializarea pe piata interna si exportul in orice scop al bunurilor prevazute la alin. (1) se poate face numai cu acordul autoritatii centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane.

ART. 38

Autoritatile nationale cu responsabilitati de reglementare administrativa si stiintifica, de supraveghere si control in aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta sunt:

a) autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu responsabilitati de reglementare, supraveghere si control administrativ, prin Directia de Conservare a Naturii si a Diversitatii Biologice;

b) Academia Romana, ca autoritate stiintifica nationala, cu responsabilitati de avizare, expertizare, supraveghere si control stiintific, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;

c) Comisia Nationala UNESCO, prin Comitetul National Om-Biosfera, cu responsabilitati de coordonare a managementului rezervatiilor biosferei.

ART. 39

(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza, adopta si aplica masurile necesare realizarii obiectivelor si actiunilor prevazute in Strategia nationala si in Planul national de actiune pentru conservarea diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor sale;

b) elaboreaza directive, proceduri, regulamente, norme si instructiuni pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale din domeniul conservarii naturii si a diversitatii biologice, la care Romania este parte;

c) coordoneaza si/sau elaboreaza studiile si rapoartele nationale asupra ariilor protejate si conservarii diversitatii biologice;

d) organizeaza reteaua nationala de arii naturale protejate, stabileste regimul de administrare a acestora si exercita controlul in privinta respectarii acestui regim;

e) aproba planurile de management al ariilor naturale protejate din reteaua nationala, cu avizul Academiei Romane;

f) numeste si revoca organele de administratie aflate in subordine directa;

g) promoveaza spre aprobare, cu avizul Academiei Romane, propunerile de constituire de noi arii naturale protejate si le incadreaza in reteaua nationala de arii naturale protejate, pe categoriile de management prevazute la art. 5 alin. (1);

h) initiaza, cu avizul Academiei Romane, masurile necesare pentru incetarea regimului de arie naturala protejata pentru ariile care si-au pierdut valoarea si capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim;

i) asigura organizarea si dezvoltarea in Romania a retelelor internationale de arii protejate EMERALD si NATURA 2000;

j) colaboreaza cu Academia Romana la elaborarea catalogului si atlasului ariilor naturale protejate din Romania, a listelor si cartilor rosii pentru speciile de plante si animale si pentru tipurile de habitate din Romania, precum si a altor cataloage si albume privind patrimoniul natural de interes national;

k) promoveaza si finanteaza programe de cercetare stiintifica pentru cunoasterea si evaluarea starii habitatelor naturale, a speciilor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii, ce urmeaza sa fie finantate din bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii;

l) promoveaza realizarea studiilor speciale de evaluare a starii resurselor biologice din flora si fauna salbatica ce se exploateaza si se valorifica in diferite scopuri economice si sociale, pentru stabilirea conditiilor si a masurilor care sa asigure utilizarea lor durabila, mentinerea potentialului natural de regenerare, a integritatii structurale si functionale a ecosistemelor terestre si acvatice si a echilibrului ecologic;

m) emite autorizatii, urmareste si controleaza respectarea masurilor legale privind utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, scop in care poate sa dispuna interzicerea sau limitarea exploatarii unor resurse de flora si fauna salbatica;

n) promoveaza realizarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii si conservarii habitatelor naturale si diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate cu disparitia;

o) promoveaza si sprijina evaluarea starii diversitatii biologice existente in afara ariilor protejate si stabileste masurile necesare protectiei si conservarii acesteia;

p) organizeaza Sistemul informational national al diversitatii biologice si sistemul de schimb de informatii prin mecanismul international in domeniul diversitatii biologice;

q) elaboreaza proceduri si regulamente pentru asigurarea si facilitarea accesului publicului la informatiile privind starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, pentru consultarea si facilitarea participarii comunitatilor locale, a organizatiilor neguvernamentale si a altor grupuri sociale interesate in procesul de elaborare si aplicare a deciziilor si masurilor de protectie, conservare si utilizare durabila;

r) emite, la solicitarea persoanelor interesate, acordul de mediu si permisul CITES pentru exportul, importul si tranzitul resurselor biologice din flora si fauna salbatica;

s) instituie si aproba tarife si stabileste modalitatile concrete de utilizare a sumelor incasate pentru asigurarea bunei gospodariri a bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonante de urgenta;

s) aproba, cu avizul Academiei Romane, si pune in aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafetei si limitelor ariilor naturale protejate;

t) indeplineste, potrivit competentelor pe care le are, atributiile de secretariat si punct focal national pentru conventiile si acordurile internationale din domeniul conservarii naturii, ratificate de Romania, si participa la actiunile de cooperare internationala ce decurg din acestea;

t) indeplineste si alte atributii, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale si ale tratatelor, conventiilor si acordurilor internationale din domeniul conservarii naturii si a diversitatii biologice la care Romania este parte.

(2) Pentru emiterea acordurilor de mediu pentru export si a permiselor CITES se percep tarife stabilite potrivit legii.

ART. 40

Atributiile autoritatii publice centrale, la nivel teritorial, se indeplinesc de agentiile teritoriale pentru protectia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii si a diversitatii biologice, in cooperare cu administratiile ariilor naturale protejate, inspectoratele silvice si oficiile cinegetice teritoriale, precum si cu autoritatile administratiei publice locale.

ART. 41

(1) Responsabilitatile de expertizare, avizare, supraveghere si control stiintific, in aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, revin Academiei Romane, scop in care:

a) avizeaza si propune autoritatii publice centrale pentru protectia mediului promovarea spre aprobare a constituirii de noi arii protejate in reteaua nationala de arii naturale protejate;

b) avizeaza si propune autoritatii publice centrale pentru protectia mediului anularea regimului de arie naturala protejata in situatiile in care valoarea si capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim nu se mai justifica;

c) avizeaza planurile de management ale ariilor naturale protejate din reteaua nationala;

d) avizeaza numirea membrilor organelor stiintifice si a conducatorului administratiei ariilor naturale protejate din reteaua nationala de arii naturale protejate;

e) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului la organizarea si dezvoltarea in Romania a retelelor internationale de arii protejate EMERALD si NATURA 2000, precum si a altor retele europene si internationale;

f) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului la elaborarea catalogului si atlasului ariilor protejate din Romania, precum si a listelor si cartilor rosii pentru speciile de plante si animale, precum si pentru habitatele din Romania;

g) initiaza si promoveaza programe de cercetare stiintifica pentru cunoasterea si evaluarea starii habitatelor, a speciilor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii;

h) colaboreaza la promovarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii si conservarii habitatelor naturale si diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populatii viabile de specii amenintate cu disparitia;

i) avizeaza studiile de evaluare a starii resurselor biologice din flora si fauna salbatica ce se valorifica in diferite scopuri economice si sociale, pentru stabilirea conditiilor si a masurilor care sa asigure utilizarea lor durabila, mentinerea potentialului natural de regenerare, a integritatii structurale si functionale a ecosistemelor terestre si acvatice si a echilibrului ecologic;

j) analizeaza si avizeaza efectuarea unor lucrari si activitati susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului pe teritoriul ariilor naturale protejate;

k) promoveaza si sprijina evaluarea starii diversitatii biologice existente in afara ariilor protejate si colaboreaza la stabilirea masurilor necesare protectiei si conservarii acesteia;

l) participa la organizarea sistemului national informational pentru arii naturale protejate si diversitate biologica;

m) indeplineste functia de beneficiar al rezultatelor cercetarilor finantate din fonduri publice si din alte fonduri, in vederea utilizarii acestora pentru dezvoltarea sistemului national informational privind diversitatea biologica si ariile naturale protejate din Romania;

n) avizeaza modificarea suprafetelor si limitelor ariilor naturale protejate din reteaua nationala de arii naturale protejate;

o) aproba modificarea traseelor turistice si deschiderea de trasee turistice noi in cuprinsul ariilor naturale protejate din reteaua nationala.

ART. 42

Comitetul National Om-Biosfera al Comisiei Nationale pentru UNESCO, in conformitate cu atributiile sale:

a) analizeaza si avizeaza proiectele de acte normative care privesc rezervatiile biosferei;

b) coopereaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in coordonarea activitatii organelor de administrare a rezervatiilor biosferei pentru realizarea masurilor necesare atingerii obiectivelor acestora;

c) analizeaza si avizeaza planurile de management al rezervatiilor biosferei;

d) avizeaza numirea membrilor organelor stiintifice si de administrare a rezervatiilor biosferei;

e) analizeaza rapoartele periodice elaborate de administratiile rezervatiilor biosferei si transmite acestora si autoritatii publice centrale pentru protectia mediului puncte de vedere si recomandari.

ART. 43

Autoritatile publice centrale si locale, organizatiile economice care detin cu orice titlu suprafete terestre si acvatice si serviciile publice descentralizate cu responsabilitati in planificarea si amenajarea teritoriului, in administratia agricola, silvica, a apelor si a altor resurse naturale ale solului si subsolului sunt obligate sa furnizeze informatiile si datele solicitate de Academia Romana si de autoritatea centrala pentru protectia mediului, pentru indeplinirea responsabilitatilor pe care le au potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta.

ART. 44

(1) Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se organizeaza de autoritatea centrala pentru protectia mediului si se exercita prin personal special imputernicit din cadrul:

a) aparatului central al acesteia cu atributii de control pe intreg teritoriul tarii;

b) agentiilor teritoriale pentru protectia mediului cu atributii de control pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale in care acestea functioneaza;

c) organelor de administrare a ariilor naturale protejate, cu atributii de control pe teritoriul acestora;

d) inspectoratelor silvice teritoriale cu atributii de control pe teritoriul lor de competenta;

e) oficiilor cinegetice teritoriale cu atributii de control pe teritoriul lor de competenta.

(2) Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta referitoare la ariile naturale protejate declarate prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale se exercita de personalul special imputernicit al acestora.

(3) In toate situatiile in care bunurile patrimoniului natural, asa cum sunt definite in prezenta ordonanta de urgenta, sunt incredintate in custodie, custozii au obligatia de a sesiza imediat autoritatile competente din teritoriu asupra faptelor ce aduc prejudicii acestor bunuri, autoritatile sesizate fiind obligate sa procedeze la constatarea faptelor si la aplicarea masurilor prevazute de lege.

ART. 45

Controlul stiintific asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se organizeaza de Academia Romana prin personal special imputernicit.

ART. 46

Controlul privind operatiunile de import, export si tranzit cu plante si animale salbatice, cu parti si produse din acestea si cu alte bunuri ale patrimoniului natural se exercita de catre organele vamale teritoriale, precum si de autoritatile pentru mediu competente.

ART. 47

Incalcarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

ART. 48

Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta constituie contraventie, daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda contraventionala dupa cum urmeaza:

a) de la 100.000 lei la 500.000 lei pentru persoane fizice si de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 24, art. 26 lit. a), b), c), d) si e), art. 32 lit. g), art. 35 lit. c) si art. 36 lit. a) si b);

b) de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane fizice si de la 2.500.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 12, art. 14 alin. (1), art. 15, art. 26 lit. f), art. 27 lit. a), b), c), art. 32 lit. a), b), e) si f), art. 36 lit. c) si d) si art. 43;

c) de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice si de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru incalcarea prevederilor art. 7, art. 14 alin. (2), art. 19 alin. (2), art. 30 alin. (1), art. 32 lit. c), d) si h), art. 35 lit. a), b) si d) si art. 37 alin. (2).

ART. 49

Constatarea faptelor ce constituie contraventii si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul imputernicit in acest scop de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, de Academia Romana, de personalul imputernicit de agentiile teritoriale pentru protectia mediului, inspectoratele silvice teritoriale, oficiile teritoriale cinegetice, personalul imputernicit al administratiilor ariilor naturale protejate, de ofiterii si subofiterii de politie, precum si de personalul imputernicit al administratiei publice judetene si locale.

ART. 50

Contraventiilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 25-27.

ART. 51

(1) Prin hotarare a Guvernului pot fi stabilite si alte fapte ce constituie contraventii la regimul ariilor naturale potejate, al habitatelor naturale, al florei si faunei salbatice.

(2) Nivelul amenzilor, stabilit potrivit prezentei ordonante de urgenta, poate fi actualizat prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

ART. 52

Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile din sectorul public si privat, regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale sunt obligate sa puna in aplicare prevederile prezentei ordonante de urgenta si sa actioneze pentru respectarea lor.

ART. 53

Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si Academia Romana vor elabora instructiuni de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, care vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 54

Autoritatea centrala pentru protectia mediului va intreprinde masurile necesare pentru consolidarea capacitatilor institutionale atat la nivel central, cat si la nivelul agentiilor teritoriale pentru protectia mediului, asigurandu-se personalul calificat necesar in vederea indeplinirii responsabilitatilor stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta in conformitate cu cerintele in materie pentru integrare in Uniunea Europeana.

ART. 55

Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta si se pot actualiza prin ordin al autoritatii centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneaza:

---------------

Ministrul apelor, padurilor

si protectiei mediului,

Romica Tomescu

Presedintele Academiei Romane,

Eugen Simion

p. Ministrul functiei publice,

Marian Parjol,

secretar de stat

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) si (2) din prezenta lege scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reteaua nationala de arii protejate sunt dupa cum urmeaza:

a) Rezervatii stiintifice

Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura. Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei protejate.

Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. In perimetrul lor se pot desfasura numai activitati stiintifice, cu acordul forului stiintific competent.

Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata in principal in scopuri stiintifice".

b) Parcuri nationale

Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizicogeografic in stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice in conditii de stabilitate ecologica, excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit.

Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante. In perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cat mai putin influentate prin activitati umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se intind in general pe suprafete mari de teren. In perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.

Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - "Parc national: arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere".

c) Monumente ale naturii

Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse in perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului.

Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. In functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis.

Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejata administrata in special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".

d) Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate.

Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, in functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe langa activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale, organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele.

Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservare prin interventii de gospodarire.

e) Parcuri naturale

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale.

De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere".

f) Rezervatii ale biosferei

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare eficienta a mediului natural si a diversitatii biologice specifice.

Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri de protectie si conservare proprii, in conformitate cu recomandarile Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. Daca in perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice, precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale si in limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, in cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie ecologica, de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum urmeaza:

1. zone strict protejate, avand regimul de protectie si conservare al rezervatiilor stiintifice;

2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si in care sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, in conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei;

3. zone de reconstructie ecologica, in care se realizeaza masuri de refacere a mediului deteriorat;

4. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, in limitele capacitatii de regenerare a resurselor.

Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate incat sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane in armonie cu mediul natural.

g) Zone umede de importanta internationala

Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede.

Managementul acestor zone se realizeaza in scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, in conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala in special ca habitat al pasarilor acvatice.

h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala. Marimea arealului lor este determinata de cerintele pentru asigurarea integritatii si conservarii elementelor supuse acestui regim de protectie. In cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerintele de ocrotire si conservare a sitului natural.

Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaza in conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si conservare, cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO.

i) Arii speciale de conservare

Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele naturale si/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor mentionate in anexele nr. 2, 3 si 4.

Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate in alte planuri de management si masuri legale, administrative sau contractuale in scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta intr-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, tinandu-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte in ariile respective care afecteaza aria, orice activitate in aceste zone facandu-se cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat in conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si vor face parte din reteaua europeana

NATURA 2000 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana.

j) Arii de protectie speciala avifaunistica

Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a conserva, de a mentine si, acolo unde este cazul, de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatele specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice, mai ales a celor mentionate in anexele nr. 3 si 4.

Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de conservare.

Ariile speciale de protectie sunt desemnate de stat in conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice si vor face parte din reteaua europeana NATURA 2000 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana.

Un asterisc (*) inaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar.

1. Habitate costiere, marine si de dune

Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marina;

Lagune si golfuri cu bancuri de nisip;

Vegetatie perena a tarmurilor stancoase;

Vegetatie anuala cu Salicornia sau cu alte specii in zone namoloase si cu nisip;

Pajisti saraturate atlantice (Glauco-Puccinellieetalia maritimae);

* Pajisti saraturate continentale;

Stepe si mlastini saraturate panonice;

Vegetatie psamofila uscata cu Calluna si Genista;

Vegetatie psamofila uscata cu Calluna si Empetrum nigrum;

Dune continentale cu pasuni deschise cu Corynephorus si Agrostis;

* Dune continentale panonice;

Dune mobile embrionare;

Dune mobile de-a lungul tarmurilor (dune albe);

* Dune de coasta fixe cu vegetatie erbacee (dune gri);

* Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;

Dune cu Hippophae rhamnoides;

Dune impadurite ale regiunilor atlantice, continentale si boreale;

Depresiuni umede intradunale;

Dune umede permanente.

2. Habitate de ape dulci

Ape oligotrofe cu continut foarte scazut de minerale;

Ape statatoare, oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea uniflorae si/sau din Isoeto-Nanojuncetea;

Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara spp.;

Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;

Lacuri distrofe naturale si helestee;

Rauri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee;

Rauri alpine si vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica;

Cursuri de apa din campiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachian;

Rauri cu bancuri namoloase cu vegetatie de Chenopodian rubri si Bidentian p.p.

3. Habitate de pajisti si tufarisuri

Pajisti alpine si boreale;

Pajisti umede cu Erica tetralix;

Pajisti uscate;

* Tufisuri cu Pinus mugo si Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuti);

Formatiuni cu Juniperus communis in zone sau pajisti calcaroase;

* Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;

* Pajisti calcaroase pe nisipuri xerice;

Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;

Pajisti calcaroase alpine si subalpine;

Pajisti uscate seminaturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);

* Pseudostepe cu iarba si plante anuale de Thero-Brachypodietea;

* Pajisti bogate in specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;

* Pajisti stepice subpanonice;

* Pajisti stepice panonice pe loess;

* Pajisti panonice nisipoase;

Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);

Pajisti umede cu ierburi inalte;

Asociatii de liziera cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan si alpin;

Pajisti aluviale ale vailor de rauri cu Cnidion dubii;

Pajisti aluviale nord-boreale;

Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);

Fanete montane;

Fanete impadurite.

4. Habitate din turbarii si mlastini

* Turbarii active;

Turbarii degradate capabile inca de o regenerare naturala;

Turbarii de acoperire (*daca este activa turbaria);

Depresiuni pe substraturi turboase;

Mlastini cu surse de ape bogate in saruri minerale;

* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;

* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

Mlastini alcaline;

* Vegetatie pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae.

5. Habitate de stancarii si pesteri

Grohotis stancos al etajului montan (Androsacetalia alpinae si Galeopsitalia ladani);

Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);

Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor inalte;

* Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;

Pante stancoase calcaroase cu vegetatie chasmofitica;

Pante stancoase silicioase cu vegetatie chasmofitica;

Stanci silicioase cu vegetatie pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;

Grohotis si lespezi calcaroase;

Grote neexploatate turistic;

Campuri de lava si excavatii naturale.

6. Habitate de padure

Paduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate in epifite;

Pasuni impadurite;

* Paduri mlastinoase caducifoliate;

Paduri tip Luzulo-Fagetum;

Paduri tip Asperulo-Fagetum;

Paduri subalpine medioeuropene cu Acer;

Paduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;

Paduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli;

Stejaris cu Galio-Carpinetum;

* Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion;

Stejaris batran acidofil al campurilor nisipoase cu Quercus robur;

Padure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;

* Turbarii impadurite;

* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);

Paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);

* Paduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus;

* Paduri panonice cu Quercus pubescens;

* Paduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;

Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;

Paduri alpine cu Larix decidua si/sau Pinus cembra;

Paduri cu Castanea sativa;

Paduri cu Quercus frainetto;

Galerii cu Salix alba si Populus alba;

Paduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.

Interpretare

a) Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei retele a ariilor speciale de conservare.

b) Speciile prezentate in anexa sunt indicate:

 prin numele speciei ori subspeciei; sau

 prin toate speciile care apartin unui taxon mai mare sau pentru a desemna o parte din acest taxon.

c) Simboluri

Un asterisc (*) inaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie prioritara.

Mai multe specii din aceasta anexa sunt, de asemenea, prezentate in anexa nr. 4.

a) ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

CHIROPTERA

Rhinolophidae

 Rhinolophus blasii

 Rhinolophus euryale

 Rhinolophus ferrumequinum

 Rhinolophus hipposideros

 Rhinolophus mehelyi

Vespertilionidae

 Barbastella barbastellus

 Miniopterus schreibersi

 Myotis bechsteini

 Myotis blythi

 Myotis capaccinii

 Myotis dasycneme

 Myotis emarginatus

 Myotis myotis

 Vespertilio murinos

RODENTIA

Sciuridae

 *Spermophilus suslicus

 Spermophilus citellus

(Citellus citellus)

Cricetidae

 Cricetus cricetus

Microtidae

 Microtus tatricus

Muridae

 Nanospalax leucodon

Zapodidae

 Sicista suptilis

Castoridae

 Castor fiber

CARNIVORA

Ursidae

 *Ursus arctos

Mustelidae

 *Lutra lutra

 *Mustela lutreola

Felidae

 Lynx lynx

Phocidae

 *Monachus monachus

ARTILODACTYLA

Cervidae

 Alces alces

Bovidae

 *Bison bonasus

CETACEA

 Tursiops truncatus

 Phocoena phocoena

 Delphinus delphis

PASARI

Gavidae

 Gavia stellata

 Gavia arctica

Procellariidae

 Puffinus yelkouan

Phalacrocoracidae

 Phalacrocorax aristotelis

 Phalacrocorax pygmaeus

Pelecanidae

 *Pelecanus onocrotalus

 Pelecanus crispus

Ardeidae

 Botaurus stellaris

 Ixobrychus minutus

 Nycticorax nycticorax

 Ardeola ralloides

 Bubulcus ibis

 Egretta garzetta

 Egretta alba

 Ardea purpurea

Ciconidae

 Ciconia nigra

 Ciconia ciconia

Threskiornithidae

 Plegadis falcinellus

 Platalea leucorodia

Phoenicopteridae

 Phoenicopterus ruber

Anatidae

 Cygnus olor

 Cygnus bewickii (Cygnus columbianus)

 Cygnus cygnus

 *Anser erythropus

 Branta leucopsis

 Branta ruficollis

 Tadorna ferruginea

 Tadorna tadorna

 *Aythya nyroca

 *Oxyura leucocephala

Accipitridae

 Pernis apivorus

 Milvus migrans

 Milvus milvus

 *Haliaeetus albicilla

 Neophron percnopterus

 Gypaetus barbatus

 Aegypius monachus

 Gyps fulvus

 Circaetus gallicus

 Circus aeruginosus

 Circus cyaneus

 *Circus macrourus

 Circus pygargus

 Accipiter brevipes

 Buteo rufinus

 Aquila pomarina

 *Aquila clanga

 *Aquila heliaca

 Aquila chrysaetos

 Hieraaetus pennatus

 Hieraaetus fasciatus

Pandionidae

 Pandion haliaetus

Falconidae

 *Falco naumanni

 Falco columbarius

 Falco vespertinus

 *Falco cherrug

 Falco peregrinus

Tetraornidae

 Tetrao tetrix

Rallidae

 Porzana porzana

 Porzana parva

 Porzana pussilla

 Crex crex

Gruidae

 Grus grus

Otididae

 Chlamydotis undulata

 *Otis tarda

 Tetrax tetrax

Recurvirostridae

 Recurvirostra avosetta

 Himantopus himantopus

Burhinidae

 Burhinus oedicnemus

Glareolidae

 Glareola pratincola

 Glareola nordmanni

Charadriidae

 Pluvialis apricaria

 Charadrius alexandrinus

 Charadrius morinellus (Eudromias morinellus)

 Calidris alpina

Scolopacidae

 Philomachus pugnax

 *Gallinago media

 Limosa limosa

 *Numenius tenuirostris

 Numenius arquata

 Tringa glareola

 Phalaropus lobatus

Laridae

 Larus melanocephalus

 Larus genei

 Larus minutus

Sternidae

 Gelochelidon nilotica

 Sterna caspia

 Sterna sandvicensis

 Sterna hirundo

 Sterna albifrons

 Chlidonias hybridus

 Chlidonias niger

 Uria aalge

Strigidae

 Bubo bubo

 Glaucidium passerinum

 Asio flammeus

 Aegolius funereus

Caprimulgidae

 Caprimulgus europaeus

Alcedinidae

 Alcedo atthis

Coracidae

 Coracias garrulus

Picidae

 Jynx torquilla

 Picus canus

 Dryocopus martius

 Dendrocopos syriacus

 Dendrocopos medius

 Dendrocopos leucotos

 Picoides tridactylus

PASSERIFORMES

Alaudidae

 Melanocorypha calandra

 Calandrella brachydactyla

 Lullula arborea

 Eremophila alpestris

Motacillidae

 Anthus campestris

Turdidae

 Oenanthe isabelina

 Oenanthe pleschanka

 Oenanthe hispanica

 Monticola saxatilis

 Luscinia svecica

Sylviidae

 Acrocephalus paludicola

 Acrocephalus melanopogon

 Sylvia nisoria

Muscicapidae

 Ficedula parva

 Ficedula albicollis

Remizidae

 Remiz pendulinus

Laniidae

 Lanius collurio

 Lanius minor

Sturnidae

 Sturnus roseus (Pastor roseus)

Emberizidae

 Emberiza hortulana

 Emberiza cia

REPTILE

CHELONIA (TESTUDINES)

Testudinidae

 Testudo hermanni

 Testudo graeca

Emydidae

 Emys orbicularis

OPHIDIA (SERPENTES)

Colubridae

 Elaphe quatuorlineata

Viperidae

 Vipera ursinii

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

 Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)

 Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)

 Triturus alpestris alpestris

 *Triturus vulgaris ampelensis

ANURA

Discoglossidae

 Bombina bombina

 Bombina variegata

Pelobatidae

 Pelobates fuscus

 Pelobates syriacus balcanicus

Bufonidae

 Bufo bufo

Hylidae

 Hyla arborea

PESTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

 Eudontomyzon spp.

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

 *Acipenser sturio

CLUPEIFORMES

Clupeidae

 Alosa spp.

SALMONIFORMES

Salmonidae

 Hucho hucho

Umbridae

 Umbra krameri

PERCIFORMES

Percidae

 Gymnocephalus schraetzer

 Gymnocephalus baloni

 Romanichthys valsanicola

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

 Aspius aspius

 Chalcalburnus chalcoides

 Gobio albipinnatus

 Gobio uranoscopus

 Gobio Kessleri

 Leuciscus souffia

 Rutilus pigus

 Rhodeus sericeus amarus

Cobitidae

 Cobitis elongata

 Cobitis taenia

 Misgurnis fossilis

 Sabanejewia aurata

SCORPAENIFORMES

 Cottus gobi

NEVERTEBRATE

ARTHROPODA

CRUSTACEA

Decapoda

 *Austropotamobius torrentium

INSECTA

Coleoptera

 Cerambyx cerdo

 Lucanus cervus

 *Osmoderma eremita

 *Rosalia alpina

 Carabus hampei

 Carabus hungaricus

 Carabus variolosus

 Herpes porcellus

 Probaticus subrugosus

 *Pseudogaurotina excellens

Lepidoptera

 Erannis ankeraria

 Glyphipterix loricatella

 Maculinea alcon

 Catopta thrips

 Lychaene helle

 Kirinia roxelana

 *Lepidea Morsei

 Nymphalis vaualbum

 Pseudophilotes bavius

Orthoptera

 Isophya costata

 Odontopodisma rubripes

 Paracaloptenus caloptenoides

 Poecilimon intermedius

 Stenobothrus eurasius

 Capraiscola ebneri

 Podismopsis transsylvanica

 Uvarovitettix transsylvanica

 Zubovskya banatica

 Fulvins oxycarenoides

MOLLUSCA

Gastropoda

 Hydromia kovacsi

 * Anisus vorticulus

 Theodoxus transversalis

 Alopia bielzii bielzii

 Alopia subcosticollis oculta

 Alopia subcosticollis nordsiecki

 Herilla ziegleri dacica

 Holandrina holandri

b) PLANTE

PTERIDOPHYTA

Marsileaceae

 Marsilea quadrifolia

Aspleniaceae

 Asplenium adulterinum

ANGIOSPERMAE

Alismataceae

 Caldesia parnassifolia

Amaryllidaceae

 Narcissus pseudonarcissus nobilis

Compositae

 Ligularia sibirica

 Cirsium brachycephalum

 * Seratula lycopifolia

Droseraceae

 Aldrovanda vesiculosa

Labiatae

 Dracocephalum austriacum

 Origanum dictamnus

Orchidaceae

 Cypripedium calceolus

 Liparis loeselii

Liliaceae

 Colchicum arenarium

Iridaceae

 Iris humilis arenaria

 Iris aphylla hungarica

 * Gladiolus palustris

Ranunculaceae

 Pulsatilla patens

Santalaceae

 Thesium ebracteatum

Saxifragaceae

 Saxifraga hirculus

Scrophulariaceae

 Linaria flava

 Veronica micrantha

 *Pedicularis exaltata

 Tozzia carpathica

Umbelliferae

 Angelica palustris

 Apium repens

 * Ferula sadleriana

Paeoniaceae

 Paeonia officinalis banatica

PLANTE INFERIOARE

Bryophyta

 Dicranum viridae

 Drepanocladus vernicosus

Speciile care figureaza in aceasta anexa sunt indicate:

 prin numele speciei ori al subspeciei; sau

 prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior sau unei parti din acel taxon.

a) ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

INSECTIVORA

Soricidae

 Sorex alpinus

 Neomys anomalus

MICROCHIROPTERA

 Toate speciile

RODENTIA

Gliridae

 Muscardinus avellanarius

 Dryomys nitedula

Sciuridae

 Citellus citellus

 * Spermophilus suslicus

Castoridae

 Castor fiber

Cricetidae

 Cricetus cricetus

Microtidae

*Microtus tatricus

Muridae

Nannospalax leucodon

Zapodidae

 Sicista betulina

 Sicista subtilis

CARNIVORA

Canidae

 Canis lupus

Ursidae

 Ursus arctos

Mustelidae

 Lutra lutra

 Mustela lutreola

Felidae

 Felis silvestris

Phocidae

 *Monachus monachus

ARTIODACTYLA

Cervidae

 Alces alces

Bovidae

 *Bison bonasus

CETACEA

 Toate speciile

PASARI

Gaviidae

 Gavia spp.

Podicipedidae

 Tachybaptus ruficollis

 Podiceps spp.

Accipitridae

 Accipiter spp.

 Buteo spp.

 Aquila spp.

Falconidae

 Falco tinnunculus

 Falco subbuteo

Rallidae

 Rallus aquaticus

Gruidae

 Grus grus

 Anthropoides virgo

Charadriidae

 Charadrius spp.

 Pluvialis squatarola

 Chettusia leucura

Anatidae

 Anser fabalis

 Anser brachyrhynchus

 Branta leucopsis

 Branta bernicla

 Anas strepera

 Anas acuta

 Anas querquedula

 Netta rufina

 Aythya marila

 Bucephala clangula

 Somateria mollissima

 Clangula hyemalis

 Melanitta spp.

 Mergus serrator

 Mergus merganser

 Mergus albellus

Haematopodidae

 Haematopus ostralegus

Scolopacidae

 Calidris spp.

 Limicola falcinellus

 Limosa spp.

 Numenius spp.

 Tringa spp.

 Xenus cinereus

 Actitis hypoleucos

 Arenaria interpres

Phalaropodidae

 Phalaropus spp.

Stercorariidae

 Stercorarius spp.

Laridae

 Larus spp.

Sternidae

 Gelochelidon nilotica

 Sterna spp.

 Chlidonias spp.

Ptreoclididae

 Syrrhaptes paradoxus

Columbidae

 Streptopelia turtur

Cuculidae

 Cuculus canorus

Tytonidae

 Tyto alba

Upupidae

 Upupa epops

Strigidae

 Otus scops

 Athene noctua

 Strix spp.

 Asio spp.

Apodidae

 Apus spp.

 Alcedo atthis

Meropidae

 Merops apiaster

Picidae

 Picus viridis

 Dendrocopos spp.

PASSERIFORMES

Alaudidae

 Galerida cristata

 Alauda arvensis

Hirundinidae

 Riparia riparia

 Hirundo spp.

 Delichon urbica

Motacillidae

 Anthus spp.

 Motacilla spp.

Bombycillidae

 Bombycilla garrulus

Cinclidae

 Cinclus cinclus

Troglodytidae

 Troglodytes troglodytes

Prunellidae

 Prunella spp.

Turdidae

 Cercotrichas galactotes

 Erithacus rubecula

 Luscinia spp.

 Phoenicurus spp.

 Saxicola spp.

 Oenanthe spp.

 Turdus spp.

Sylviidae

 Cettia cetti

 Locustella spp.

 Acrocephalus spp.

 Hippolais spp.

 Sylvia spp

 Phylloscopus spp.

 Regulus spp.

Muscicapidae

 Muscicapa striata

 Ficedula spp.

Timaliidae

 Panurus biarmicus

Paridae

 Aegithalos caudatus

 Parus spp.

Sittidae

 Sitta europaea

Tichodromadidae

 Tichodroma muraria

Certhiidae

 Certhia spp.

Oriolidae

 Oriolus oriolus

Laniidae

 Lanius spp.

Corvidae

 Nucifraga caryocatactes

 Corvus corax

Passeridae

 Passer hispaniolensis

 Montifringilla nivalis

Emberizidae

 Calcarius lapponicus

 Plectrophenax nivalis

 Emberiza spp.

 Miliaria calandra

Fringillidae

 Fringilla spp.

 Serinus serinus

 Carduelis spp.

 Loxia spp.

 Carpodacus erythrinus

 Pyrrhula pyrrhula

 Coccothraustes coccothraustes

REPTILE

TESTUDINATA

Testudinidae

 Testudo hermanni

 Testudo graeca

Emydidae

 Emys orbicularis

SAURIA

Lacertidae

 Lacerta agilis

 Lacerta trilineata

 Lacerta viridis

 Podarcis muralis

 Podarcis taurica

Scincidae

 Ablepharus kitaibelli

OPHIDIA

Colubridae

 Coronella austriaca

 Elaphe longissima

 Elaphe quatuorlineata

 Natrix tessellata

Viperidae

 Vipera ammodytes

 Vipera ursinii

Boidae

 Eryx jaculus

AMFIBIENI

CAUDATA

Salamandridae

 Triturus cristatus

ANURA

Discoglossidae

 Bombina bombina

 Bombina variegata

Hylidae

 Hyla arborea

Ranidae

 Rana arvalis

Pelobatidae

 Pelobates fuscus

 Pelobates syriacus

Bufonidae

 Bufo viridis

PESTI

ACIPENSERIFORMES

Acipenseridae

 Acipenser sturio

CYPRINIFORMES

Cyprinidae

 Gobio kessleri

PERCIFORMES

Percidae

 Aspro zingel

 Stizostedion volgensis

 Romanichtyis valsanicola

Gobiidae

 Proterorhinus marmoratus

NEVERTEBRATE

ARTHROPODA

INSECTA

Coleoptera

 Cerambyx cerdo

 Rosalia alpina

 Carabus hampei

 Carabus hungaricus

 Carabus variolosus

 Probaticus subrugosus

 * Pseudogaurotina excellens

 Pytho kolwensis

Lepidoptera

 Parnassius apollo

 Colias myrmidone

 Erannis ankeraria

 Glyphipterix loricatella

 Maculinea alcon

 Catopta thrips

 Lychaene helle

 Kirinia roxelana

 *Lepidea morsei

 Nymphalis vaualbum

 Pseudophilotes bavius

Orthoptera

 Isophya costata

 Odontopodisma rubripes

 Paracaloptenus caloptenoides

 Poecilimon intermedius

 Stenobothrus eurasius

 Capraiscola ebneri

 Podismopsis transsylvanica

 Uvarovitettix transsylvanica

 Zubovskya banatica

 Fulvins oxycarenoides

MOLLUSCA

Gastropoda

 Hydromia kovacsi

 *Anisus vorticulus

 Theodoxus transversalis

 Alopia bielzii bielzii

 Alopia subcosticollis oculta

 Alopia subcosticollis nordsiecki

 Herilla ziegleri dacica

 Holandrina holandri

 Chilostoma banaticum

b) PLANTE

Toate speciile de plante enumerate in anexa nr. 3 b), cu exceptia BRYOPHYTELOR, plus cele mentionate in continuare:

Ranunculaceae

 Aquilegia alpina

Specii care figureaza in aceasta anexa sunt indicate:

 prin numele speciei ori al subspeciei, sau

 prin ansamblul speciilor ce apartin unui taxon superior sau unei parti din acel taxon.

a) ANIMALE

VERTEBRATE

MAMIFERE

CARNIVORA

Canidae

 Canis aureus

Mustelidae

 Martes martes

 Mustela putorius

Phocidae

 Toate speciile ce nu sunt mentionate in anexa nr. 4

ARTIODACTYLA

Bovidae

 Rupicapra rupicapra

PASARI

Phalacrocoracidae

 Phalacrocorax carbo

Ardeidae

 Ardea cinerea

Anatidae

 Anser albifrons

 Anser anser

 Anas penelope

 Anas platyrhynchos

 Anas crecca

 Anas clypeata

 Aythya ferina

 Aythya fuligula

Tetraonidae

 Tetrastes bonasia

 Tetrao urogallus

Phasianidae

 Perdix perdix

 Coturnix coturnix

 Phasianus colchicus

Rallidae

 Gallinula chloropus

 Fulica atra

Charadriidae

 Vanellus vanellus

Scolopacidae

 Lymnocryptes minimus

 Gallinago gallinago

 Scolopax rusticola

Columbidae

 Columba oenas

 Columba palumbus

 Streptopelia decaocto

Corvidae

 Garrulus glandarius

 Pica pica

 Corvus monedula

 Corvus frugilegus

 Corvus corone corone

 Corvus corone cornix

Sturnidae

 Sturnus vulgaris

Turdidae

 Turdus spp.

AMFIBIENI

ANURA

Ranidae

 Rana esculenta

 Rana ridibunda

 Rana temporaria

PESTI

PETROMYZONIFORMES

Petromyzonidae

 Lampetra fluviatilis

ACIPENSERIFORMES

Acipensaridae

 Toate speciile care nu sunt mentionate in anexa nr. IV

SALMONIFORMES

Salmonidae

 Thymallus thymallus

 Hucho hucho

Cyprinidae

 Barbus spp.

PERCIFORMES

Percidae

 Zingel zingel

CLUPEIFORMES

Clupeidae

 Alosa spp.

NEVERTEBRATE

MOLLUSCA

GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA

Helicidae

 Helix pomatia

HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE

Hirudinidae

 Hirudo medicinalis

ARTHROPODA

CRUSTACEA-DECAPODA

Astacidae

 Astacus astacus

b) PLANTE

LICHENES

Cladoniaceae

 Cladonia L. subgemus Cladina (Nyl.) Vain.

BRYOPHYTA

MUSCI

Leucobryaceae

 Leucobryum glaucum (Hedw.) Angstr.

Sphagnaceae

 Sphagnum L. spp. (exceptie Sphagnum pylasii Brid.)

PTERIDOPHYTA

 Lycopodium spp.

ANGIOSPERMAE

Amaryllidaceae

 Galanthus nivalis L.

Compositae

 Arnica montana L.

Gentianaceae

 Gentiana lutea L.

Lilliaceae

 Ruscus aculeatus L.

Scrophulariaceae

 Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.

ANEXA 6

METODE SI MIJLOACE DE CAPTURA SI UCIDERE SI MODALITATI DE DEPLASARE INTERZISE IN VEDEREA CAPTURARII SAU UCIDERII

a) Mijloace neselective:

MAMIFERE

 Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeala vie;

 Magnetofoane, dispozitive electrice si electronice capabile sa le ucida sau sa le ameteasca;

 Surse luminoase artificiale;

 Oglinzi si alte mijloace ce pot cauza orbirea;

 Mijloace de luminare a tintelor;

 Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care contin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;

 Explozivi;

 Fileuri/navoade/plase neselective in principiu sau prin modul de utilizare;

 Capcane neselective in principiu sau prin modul de utilizare;

 Arbalete;

 Otravuri si momeli otravite sau care contin anestezice;

 Gazare sau afumare;

 Arme semiautomate sau automate al caror incarcator poate contine mai mult de doua cartuse.

PESTI

 Otraviri;

 Explozivi;

 Curent electric.

PASARI

 Plase

 Capcane

b) Modalitati de deplasare:

 Pe cale aeriana;

 Vehicule acvatice sau terestre cu motor in functiune.

Etapa 1: Evaluarea la nivel national a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 si pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzand habitatele naturale prioritare si speciile prioritare).

A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevazut in anexa nr. 2:

a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;

b) suprafata ariei acoperita de tipul de habitat natural, in comparatie cu suprafata totala acoperita de acel habitat natural in cadrul intregului teritoriu national;

c) gradul de conservare a structurilor si functiilor tipului de habitat natural in cauza si posibilitati de refacere/reconstructie;

d) evaluarea globala a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.

B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse in anexa nr. 3:

a) marimea si densitatea populatiilor speciilor prezente in aria respectiva, in relatie cu populatiile prezente in cadrul intregului teritoriu national;

b) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important pentru speciile respective si pentru posibilitatile de restaurare;

c) gradul de izolare a populatiilor prezente in situl respectiv in relatie cu distributia naturala a speciilor;

d) evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.

C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele nationale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanta comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecarui habitat natural prevazut in anexa nr. 2 sau a fiecarei specii prevazut in anexa nr. 3.

D. Aceasta lista va contine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare si speciile prioritare selectate pe baza criteriilor continute la punctele A si B de mai sus.

Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe listele nationale.

1. Toate siturile identificate de statele membre in etapa 1, care contin tipuri de habitate naturale prioritare si/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanta comunitara.

2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avandu-se in vedere contributia acestora pentru mentinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins in anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse in anexa nr. 3 si/sau avand legatura cu Natura 2000, va tine seama de urmatoarele criterii:

a) valoarea relativa a sitului la nivel national;

b) pozitia geografica a sitului in legatura cu rutele de migrare a speciilor cuprinse in anexa nr. 3 si acolo unde acesta apartine unui ecosistem situat pe ambele parti ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;

c) suprafata totala a sitului;

d) numarul de habitate naturale (anexa nr. 2) si de specii (anexele nr. 3 si 4) prezente in situl respectiv;

e) valoarea ecologica globala a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice in cauza.

-------------